- ţinutál
- adj. m., pl. ţinutáli; f. sg. ţinutálã, pl. ţinutále
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ţinutal — ŢINUTÁL, Ă, ţinutali, e, adj. (înv.) Privitor la ţinut (II), de ţinut. – Ţinut + suf. al. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ŢINUTÁL adj. v. judeţean. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ţinutál … Dicționar Român
judeţean — JUDEŢEÁN, Ă, judeţeni, e, adj. Care aparţine unui judeţ (II), privitor la un judeţ. – Judeţ + suf. ean. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JUDEŢEÁN adj. (înv., în Mold.) ţinutal. (Autori tăţile judeţeanene.) Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
ţinea — ŢINEÁ vb. II. v. ţine. Trimis de valeriu, 12.11.2007. Sursa: DEX 98 ţineá ( n, nút), vb. – 1. A avea ceva în mînă şi a nu lăsa să scape, a menţine, a susţine. – 2. A păzi, a conserva. – 3. A suporta, a rezista. – 4. A purta. – 5. A poseda, a… … Dicționar Român